Firul se solidifica in contact cu aerul si apoi era supus unei denitrari pentru a regenera celuloza. Chardonnet si-a expus procedeul si masina care ii putea fila matasea la expozitia universala din 1889. Bineinteles ca matasea realizata de el nu se putea compara cu cea naturala. A plecat in Scandinavia, unde a devenit medicul regelui Frederic I. Datorita „leacurilor" periculoase pe care le-a preparat acolo, a fost expulzat din Suedia si incarcerat in Danemarca. A murit in 1734, lasand amintirea unui chimist abil, dar lipsit de scrupule si avid de castig. Interesant este insa ca proasta reputatie a lui Dippel s-a transferat asupra acestei culori, banuita a fi toxica.
Se pare ca in Italia a aparut ideea de a se trage fire din panza alba folosita pentru confectionarea batistelor si de a le relua cu acul pentru a crea motive geometrice semi-transparente. Astfel va lua nastere dantela. Facuta cu acul in Italia si cu croseta in Flandra, dantela de in alb de buna calitate va fi intotdeauna un produs scump, datorita timpului lung de executie si a calitatilor pe care trebuia sa le aiba muncitoarele. Burtierele si sutienele cu armatura au fost puse in cuferele din pod, alaturi de corsetele si jupoanele cu turnura, cu care de altfel se inrudeau.Acestor variatii gratuite si obositoare ale modei le-a urmat o surprinzatoare intoarcere la clasicism. Directiunea Parfumurilor Chanel a convins-o pe domnisoara Chanel sa iasa din izolarea ei elvetiana si sa redeschida in 1954 Casa de moda pe care o inchisese in 1939.
Astfel, Jean-Paul Gaultier a lansat un nou mesaj. Cel al nostalgiei, al blandetii, al poeziei. Acoperite de un halou de lumina, emigrantele sale fara varsta par scapate de aiurea, dintr-o poveste a Europei Centrale sau dintr-un tablou de Klimt. Ele au suprapus in graba vestigiile timpurilor mai bune ale tarilor lor natale, au pastrat basmalele tiganesti inflorate si stralucitoare, care le ascund urmele de pudra, si bogatele paiete a brandebourgs. Abia dupa Primul Razboi Mondial muncitorii au renuntat la palaria canotier si la melon, ca si la jobenul purtat la ocazii. Lucru de inteles, daca tinem cont de faptul ca in general ei copiau moda claselor instarite; hainele erau cumparate, cel mai adesea, de ocazie si accesoriile treceau de la o clasa sociala la alta.
Astazi suntem de-a dreptul socati de aspectul nefunctional al acestor uniforme facute mai mult pentru parada decat pentru lupta. in timp ce trupele franceze puteau fi semnalate de departe datorita pantalonilor rosii si a tunicilor albastre, germanii au ales tonuri de verde-gri, iar englezii au abandonat tunicile stacojii in favoarea tonului kaki (kaki inseamna „prafos" in limba persana), intalnit pentru prima data la trupele militare din India. La un moment dat blugii au devenit uniforma contestatarilor de orice fel, dar astazi intrebuintarea lor s-a extins atat de mult, incat ei nu-i mai desemneaza neaparat pe acestia. Avem aici exemplul unei mode adoptate mai intai in legatura cu o stare de spirit si recuperate apoi pentru o clientela mai larga.
Se pare ca in Italia a aparut ideea de a se trage fire din panza alba folosita pentru confectionarea batistelor si de a le relua cu acul pentru a crea motive geometrice semi-transparente. Astfel va lua nastere dantela. Facuta cu acul in Italia si cu croseta in Flandra, dantela de in alb de buna calitate va fi intotdeauna un produs scump, datorita timpului lung de executie si a calitatilor pe care trebuia sa le aiba muncitoarele. Burtierele si sutienele cu armatura au fost puse in cuferele din pod, alaturi de corsetele si jupoanele cu turnura, cu care de altfel se inrudeau.Acestor variatii gratuite si obositoare ale modei le-a urmat o surprinzatoare intoarcere la clasicism. Directiunea Parfumurilor Chanel a convins-o pe domnisoara Chanel sa iasa din izolarea ei elvetiana si sa redeschida in 1954 Casa de moda pe care o inchisese in 1939.
Astfel, Jean-Paul Gaultier a lansat un nou mesaj. Cel al nostalgiei, al blandetii, al poeziei. Acoperite de un halou de lumina, emigrantele sale fara varsta par scapate de aiurea, dintr-o poveste a Europei Centrale sau dintr-un tablou de Klimt. Ele au suprapus in graba vestigiile timpurilor mai bune ale tarilor lor natale, au pastrat basmalele tiganesti inflorate si stralucitoare, care le ascund urmele de pudra, si bogatele paiete a brandebourgs. Abia dupa Primul Razboi Mondial muncitorii au renuntat la palaria canotier si la melon, ca si la jobenul purtat la ocazii. Lucru de inteles, daca tinem cont de faptul ca in general ei copiau moda claselor instarite; hainele erau cumparate, cel mai adesea, de ocazie si accesoriile treceau de la o clasa sociala la alta.
Astazi suntem de-a dreptul socati de aspectul nefunctional al acestor uniforme facute mai mult pentru parada decat pentru lupta. in timp ce trupele franceze puteau fi semnalate de departe datorita pantalonilor rosii si a tunicilor albastre, germanii au ales tonuri de verde-gri, iar englezii au abandonat tunicile stacojii in favoarea tonului kaki (kaki inseamna „prafos" in limba persana), intalnit pentru prima data la trupele militare din India. La un moment dat blugii au devenit uniforma contestatarilor de orice fel, dar astazi intrebuintarea lor s-a extins atat de mult, incat ei nu-i mai desemneaza neaparat pe acestia. Avem aici exemplul unei mode adoptate mai intai in legatura cu o stare de spirit si recuperate apoi pentru o clientela mai larga.
RSS Feed